Cunniscenza basica di resina epossidica è adesivi epossidici

2024-01-24

   (1) Cuncepimentu di Resina epossidica

   

  A resina epossidica si riferisce à un termu generale per i cumposti polimeri cù una struttura di catena polimerica chì cuntene dui o più gruppi epossidichi, chì appartenenu à resine termoindurenti. A resina rappresentativa hè a resina epossidica di tippu bisfenol A.


   resina epossidica

  

  (2) Caratteristiche di Resina epossidica (di solitu si riferisce à a resina epossidica di tippu bisfenol A)


  1. Bassa applicazione valore cum'è una sustanza standalone; ci vole à esse usatu in cunghjunzione cù un agenti di curazione per avè un valore praticu.
  

  2. Forza di ligame alta: L'adesivu di resina epossidica hè in cima à a forza di ligame trà l'adesivi sintetici.
  

  3. Rettimentu di curingu bassu: L'adesivu di resina epossidica hà u più chjucu shrinkage in adesivi, chì hè unu di i mutivi di a so alta forza di ligame di cura.
  

  Per esempiu: Adesivu di resina fenolica: 8-10%; Adesivu di resina organosiliconu: 6-8%;
  

  Adesivu di resina di poliester: 4-8%; Colla di resina epossidica: 1-3%
  

  Dopu a trasfurmazioni mudificate, u tassu di ritirata di l'adesivo di resina epossidica pò esse ridutta à 0.1-0.3%, è u coefficient di espansione termale hè 6.0 × 10-5 / ° C.

  

  4. Bona resistenza chimica: I gruppi etere, anelli di benzene, è i gruppi hydroxyl aliphatic in u sistema di curing ùn sò micca facilmente erodi da l'acidu è l'alkali. Pò esse usatu per dui anni in acqua di mare, petroleum, kerosene, 10% H2SO4, 10% HCl, 10% HAc, 10% NH3, 10% H3PO4, è 30% Na2CO3; è pò esse immersa per mezu annu in 50% H2SO4 è 10% HNO3 à a temperatura di l'ambienti; pò esse immersa per un mese in 10% NaOH (100 ° C) senza cambiamenti in u rendiment.
  

  5. Eccellente insulation electricu: U voltage breakdown di resina epossidica pò esse più grande di 35kv / mm.
  

  6. Bonu funziunamentu di prucessu, dimensioni stabili di u produttu, bona resistenza, è bassu absorption d'acqua.

  I vantaghji di a resina epossidica di bisphenol A sò boni, ma hà ancu i so disadvantages: ①. Alta viscosità operativa, chì hè un pocu inconveniente in a custruzzione. ②. Materiale curatu fragile, allungamentu bassu à a rottura. ③. Forza di buccia bassa. ④. Poveru resistenza à scossa meccanica è termale.

Resina epossidica liquida

  (3) Applicazione è Sviluppu di Resina epossidica

  

  1. Storia di u sviluppu di a resina epossidica: a resina epossidica hè stata patentata da P. Castam in Svizzera in u 1938. U primu adesivu epossidicu hè statu sviluppatu da Ciba Geigy in u 1946, è i rivestimenti epossidichi sò stati sviluppati da SO Creentee in i Stati Uniti in 1949. Cina principia. produzione industriale di resina epossidica in u 1958.


  2. Applicazioni di resina epossidica:


  ① Industria di rivestimenti: A resina epossidica hà a più grande dumanda in l'industria di rivestimenti. I rivestimenti à l'acqua, i rivestimenti in polvere, è i rivestimenti di altu cuntenutu solidu sò attualmente largamente usati. Puderanu esse largamente usati in l'industrii cum'è pipelines, automobili, navi, aerospaziale, elettronica, ghjoculi è artighjanali.


  ② Industria elettronica è elettrica: L'adesivu di resina epossidica pò esse usatu per i materiali d'insulazione elettrica, cum'è a sigillatura è l'impregnazione di rettificatori è trasformatori; sigillatura è prutezzione di cumpunenti elettroni; Trattamentu d'insulazione è ligame di prudutti elettromeccanici; sigillatura è ligame di batterie; rivestimentu di a superficia di condensatori, resistori è induttori.


  ③ Industria di hardware, artighjanali è sporti: pò esse aduprata in prudutti cum'è targhette, gioielli, marchi, hardware, racchette, attrezzi di pesca, sporti è artighjanali.


  ④ Industria optoelettronica: pò esse aduprata per l'incapsulazione, l'invasatura è l'unione di LED, tubi digitali, tubi pixel, display elettronici è prudutti di illuminazione LED.


  ⑤ Industria di a custruzione: Ampiamente utilizatu in strade, ponti, pavimenti, strutture in acciaio, rivestimenti di edifizii, terrapieni, custruzzione di ingegneria, riparazioni di reliquie culturali, etc.


  ⑥ Adesivi, sigillanti, è materiali cumposti: Legà diversi materiali cum'è pale di turbine eoliche, artigianato, ceramica, vetru, compostu di fogli di fibra di carbonu, è sigillatura di materiali microelettronici, etc.

 

  (4) Caratteristiche di Epoxy Adhesive


  1. L'adesivu epossidicu hè basatu annantu à e caratteristiche di a resina epossidica, è e so proprietà sò più processate o mudificate per risponde à esigenze specifiche. Di genere, l'adesivu epossidicu deve esse usatu cù un agentu di curazione, è deve esse mischiatu bè per curà sanu. In generale, l'adesivu epossidicu hè chjamatu cumpunente A o basa, è l'agente di curazione hè chjamatu cumpunente B o agente di cura (indurizante).
 

  2. E caratteristiche principali di l'adesivu epoxy prima di curing includenu: culore, viscosità, gravità specifica, rapportu, tempu di gel, tempu di travagliu, tempu di curazione, tixotropia (tixotropia), durezza, tensione superficiale, etc.


  Viscosità: A resistenza di friczione interna generata da i colloidi in u flussu determina u so valore basatu annantu à fatturi cum'è u tipu di sustanza, a temperatura è a cuncentrazione.
  Tempu di Gel: U tempu da u principiu di a reazione à u statu criticu quandu u colloide tende à solidu durante a curazione di l'adesivo hè determinatu da fatturi cum'è a quantità di mistura è a temperatura di l'adesivo epossidicu.
  Tixotropia: Questa caratteristica si riferisce à u fenomenu chì u coloide diventa più diluente sottu a forza esterna (shaking, stirring, vibration, ultrasonic, etc.), è quandu a forza esterna si ferma, u colloide torna à a so consistenza originale.
  Durezza: A capacità di un materiale per resiste à e forze esterne cum'è l'indentazione è i graffi. Ci sò sfarenti tippi di durezza sicondu u metudu di prova, cumpresi durezza Shore, durezza Brinell, durezza Rockwell, durezza Mohs, durezza Barcol, è durezza Vickers.

  Tensione di a superficia: L'attrazione di e molécule in u liquidu face chì e molécule nantu à a superficia sò sottumessi à una forza parallela à a superficia, chì minimizza a superficia di u liquidu è forma una forza parallela à a superficia, cunnisciuta cum'è a tensione superficiale. Or, hè a lunghezza unità di forza di trazione mutuale trà e parti adiacenti nantu à a superficia, chì hè una manifestazione di e forze moleculari. L'unità di tensione superficiale hè N/m.


Resina epossidica


  3. E caratteristiche principali di l'adesivu epossidicu dopu a curazione includenu: resistenza, forza dielettrica, assorbimentu d'acqua, forza di compressione, forza di trazione, forza di taglio, forza di scorcia, forza d'impattu, temperatura di distorsioni di calore, temperatura di transizione di vetru, stress internu, resistenza chimica, allungamentu. in rottura, coefficient di ritirata, conducibilità termale, custante dielettrica, resistenza à u clima, resistenza à l'invechjamentu, etc.


  3.1 Resistività: Descrive e caratteristiche di resistenza elettrica di un materiale, generalmente espresse cum'è resistenza di superficia o resistenza di volumi.


  3.2 Forza dielettrica: ancu cunnisciuta cum'è forza di rupture (forza d'insulazione), più altu hè a tensione applicata à l'estremità di l'adesivo, più grande hè a forza di u campu elettricu sperimentatu da e carichi in u materiale, facendu più faciule per l'adesivo per rompe. A tensione minima chì provoca a rottura di l'insulazione hè chjamata tensione di rottura di u materiale. Quandu un materiale isolante di 1 mm di spessore si rompe, a tensione necessaria hè chjamata forza di rottura di l'insulazione, cunnisciuta ancu cum'è forza dielettrica, in unità di kV/mm. A prestazione d'insulazione di i materiali insulanti hè strettamente ligata à a temperatura. A più alta a temperatura, u peghju hè u rendiment d'insulazione di u materiale insulating. Per assicurà a forza d'insulazione, ogni tipu di materiale insulating hà una temperatura di uperazione massima permessa adattata, sottu à quale pò esse usata in modu sicuru per un bellu pezzu, è oltre chì invechjerà rapidamente.


  3.3 Assorbimentu di l'acqua: A misura di u gradu à quale una sustanza assorbe l'acqua. Si riferisce à l'aumentu percentuale di massa quandu una sustanza hè imbulighjata in acqua per un certu periodu di tempu à una certa temperatura.


  3.4 Forza di Tensile: A massima tensione di tensione quandu l'adesivu hè stesu finu à u puntu di frattura. Hè cunnisciutu ancu com'è forza di lacrime, forza di tensione, resistenza à a tensione, o forza di tensione. Unità: MPa.


  3.5 Forza di taglio: Cunnisciuta ancu com'è resistenza di taglio, si riferisce à a carica massima chì pò esse purtata per unità di superficie parallela à l'area di ligame. L'unità cumuni aduprata hè MPa.


Forza di buccia: Cunnisciuta ancu com'è resistenza di buccia, si riferisce à a carica distruttiva massima per unità di larghezza, chì misura a capacità di resistà e forze di linea. L'unità hè kN/m.


  3.6 Allungamentu: L'aumentu di a lunghezza di u colloide sottu a tensione di tensione, spressione cum'è un percentinu di a lunghezza originale.


  3.7 Temperature di deviazione di u calore: Una misura di a resistenza di u calore di u materiale curatu. Hè a temperatura à a quale a prova di prova immersa in un mediu di trasferimentu di calore adattatu cù una velocità di riscaldamentu constante, sottu l'azzione di una carica di curvatura statica di fasciu simpliciamente supportatu, righjunghji a deformazione di curvatura specificata, cunnisciuta cum'è a temperatura di deflessione di calore, abbreviata cum'è HDT. .


  Température de transition vitreuse : l'intervalle de température étroit de la transition du matériau durci d'un état vitreux à un état amorphe ou très élastique ou fluide (ou transition inverse), approximativement le point médian, connu sous le nom de température de transition vitreuse, généralement denoté comme Tg. , hè un indicatore di resistenza à u calore.


  3.8 Rapportu di ritirata: Definitu cum'è u percentualità di a quantità di shrinkage à a dimensione originale prima di shrinkage, induve a quantità di shrinkage hè a diffarenza trà a dimensione prima è dopu à shrinkage.


  3.9 Stress internu: Si riferisce à u stress generatu in u colloide (materiale) per causa di fattori cum'è difetti, cambiamenti di temperatura, azzione di solventi, etc., in assenza di forza esterna.


  3.10 Resistenza chimica: A capacità di resiste à l'acidi, l'alkali, i sali, i solventi è altri sustanzi chimichi.


  3.11 Resistenza à a fiamma: A capacità di un materiale per resiste à a combustione quandu hè in cuntattu cù una fiamma, o per impedisce a brusgiatura cuntinuata quandu si sguassate da a fiamma.


  3.12 Weatherability: A capacità di un materiale per sustene l'esposizione à e cundizioni cum'è u sole, variazioni di temperatura, ventu è pioggia.


  3.13 Anzianu: Una seria di cambiamenti fisichi o chimichi chì si verificanu in u colloide (materiale) durante u processu, u almacenamentu è l'usu, per l'azzione di fatturi esterni (calore, luce, ossigenu, acqua, radiazione, forza meccanica, media chimica, etc.). etc.), risultante in crosslinking, embrittlement, cracking, decoloration, roughening, foaming, chalking, delamination, gradual deterioration of performance, è infine perdita di proprietà meccaniche, rendendu inutilizabile. Stu fenominu hè chjamatu anziane.


  3.14 Custante dielettrica: Canusciutu macari comu capacitance, permittivity. Si riferisce à quantu "energia elettrica statica" pò esse almacenata in ogni "volume unità" di una sustanza sottu un "gradiente potenziale unità". U più grande u "custante dielettricu" di u coloide (indicazione di qualità più povera), è quandu ci hè un travagliu currente in dui cunduttori adiacenti, hè più difficiuli di ottene un insulamentu cumpletu, in altre parolle, hè più faciule per pruduce un certu gradu di fuga. Per quessa, a custante dielettrica di i materiali insulating deve esse generalmente u più chjucu pussibule in circustanze normale. A constante dielettrica di l'acqua hè 70, è pocu acqua pò causà cambiamenti significativi.

 

  4. A maiò parte chista l'adesivi sò adesivi termoindurenti, è anu e seguenti caratteristiche principali: più a temperatura hè più alta, più veloce hè a curazione; u più mischju in una volta, u più veloce a guariscenza; ci hè un fenomenu esotermicu durante u prucessu di curazione, etc.


Send